Citind această carte, putem să fim fascinați sau intrigați de ideea lansată de autor că trauma și experiențele adverse din viață sunt una din cele mai importante cauze ale suferinței umane, atât la nivel fizic, cât și mental. Autorul descrie extensiv fenomenul traumei, înțeles ca rană psihică ce se poate petrece în interiorul nostru ca urmare a unor experiențe adverse petrecute în special (dar un numai) pe parcursul copilăriei, inclusiv în perioada intrauterină și cu ocazia nașterii.

Prezentând literatura științifică ce a documentat legătura dintre experiențele adverse din copilărie și diferite tulburări de ordin fizic, psihic și comportamental, autorul adaugă o nouă verigă: impactul nu doar a ceea ce ni s-a întâmplat în copilărie, ci și a ceea ce nu s-a întâmplat dar ar fi trebuit să se întâmple, neglijarea emoțională în care copilul este cronic deprivat în satisfacerea unor nevoi fundamentale precum acordajul parental, a fi văzut și înțeles, a fi alinat, a primi ghidaj și orientare cu privire la toate nivelele de funcționare umană – fizic, emoțional, intelectual, spiritual și relațional.

Nu mai puțin de impact este ideea că afecțiunile reprezintă adaptări, că simptomele pe care le simțim în noi sau le vedem în jurul nostru sunt modul în care fiecare dintre noi am învățat să ne adaptăm la solicitările din mediul în care ne-am născut și ne-am dezvoltat, că aceste adaptări, disfuncționale și dezadaptative cum pot părea în prezent, spun de fapt o poveste despre cum am supraviețuit și am continuat viața, în condiții adesea adverse, uneori chiar devastatoare sau copleșitoare.

Autorul – el însuși la capătul unei cariere de o viață ca medic – pune sub semnul întrebării abordarea strict biologică a bolii și a suferinței psihice, cu toate că aceasta reprezintă încă abordarea general acceptată în medicina. Fără să nege aspectele biologice implicate, autorul susține o abordare bio-psiho-socială, care să includă în discuție și aspectele psiho-emoționale, relaționale, culturale și societare. În felul acesta, cartea ne ajută să vedem o imagine mai cuprinzătoare a complexității fenomenelor în discuție.

Această nouă abordare posibilă mi-a adus un mesaj de speranță: dacă dificultățile legate de sănătatea mentală nu sunt determínate genetic și strict biologic, înseamnă că nu suntem victime și există multe lucruri pe care le putem face pentru a ne vindeca.

Nu în ultimul rând, cartea ne aduce o perspectivă largă și o invitație la reflecție cu privire la elementele toxice ale culturii în care trăim, precum structurile de putere economică și polítică, inegalitățile și discriminările, excesul de competitivitate, lipsa cronică a conectării, tolerarea discrepanțelor uriașe între nivelurile de trai ale diferitelor categorii sociale, lipsa de reacție la tendințele de creștere economică ce nu țin cont de impactul devastator asupra sănătății publice și mediului înconjurător.

Recomand această lectura tuturor celor care se simt atrași să aprofundeze și să reflecteze asupra complexității fenomenelor suferinței umane.